Multe dintre realizările importante ale oamenilor necesită perseverarea într-o sarcină pentru perioade lungi de timp, zile, luni sau chiar o viață întreagă, iar acest lucru este prerechizitul civilizației. Perseverența înseamnă să continui ceea ce ai început, să duci lucrurile la bun sfârșit, în pofida barierelor și obstacolelor pe care le întâlnești pe parcurs.
Pentru persoanele care au ca punct forte perseverența, plăcerea obținută la finalizarea unei sarcini este foarte importantă. Pentru a fi perseverent, trebuie să te străduiești să-ți păstrezi voința și să găsești modalități de a depăși gândurile care îți spun să renunți.
Plictiseala și frustrarea sunt provocări pentru perseverență dar frumusețea acestui punct forte este tocmai capacitatea de a le privi ca oportunități de învățare și provocări noi de depășit sau, cel puțin, de ignorat.
Pentru persoanele care au ca punct forte perseverența, eșecul nu este privit ca fiind cauzat de ghinion, ci, mai degrabă, ca lipsa efortului, iar accentul se pune pe importanța unui angajament pentru atingerea obiectivelor personale sau profesionale.
Perseverența are două componente: efortul substanțial și efortul susținut.
Perseverența înseamnă să îți păstrezi în minte obiectivele pe termen scurt și lung, să depășești obstacolele interne și externe fără să cauți scurtături, să menții un nivel sănătos de motivație și de energie astfel încât să duci lucrurile la bun sfârșit și să te bucuri de proces.
Factori care influențează perseverența
Convingerea că, în general, putem avea un oarecare control în privința rezultatelor se asociază cu o persistență mai mare după confruntarea cu un eșec inițial, iar după un astfel de eșec inițial, autoeficacitatea crescută și asteptările pozitive cu privire la rezultate crește perseverența. Altfel spus, persoanele mai optimiste tind să persevereze mai mult decât cele pesimiste.
Oamenii care consideră că au abilități mai ridicate perseverează mai mult atât în sarcini ușoare, cât și în sarcini dificile. Astfel, o stimă de sine crescută se asociază cu perseverență crescută și mai degrabă la un nivel optim de utilizare, studiile arătând că persoanele cu stimă de sine crescută par să ia decizii mai bune cu privire la momentul potrivit pentru perseverare sau renunțare.
Dorința noastră de a ne păstra sau de a ne crește stima de sine are un efect semnificativ asupra deciziei de a persevera sau de a renunța. Astfel, dificultatea unei sarcini pare să influențeze perseverența, oamenii perseverând mai mult atunci când o sarcină este evaluată ca fiind dificilă, iar dacă sarcina este evaluată ca fiind ușoară și apare un eșec inițial, oamenii tind să renunțe. De asemenea, atunci când suntem observați de alte persoane, tindem să perseverăm mai mult dacă avem succes și să renuntăm mai ușor dacă ne confruntăm cu un eșec.
Un volum considerabil de cercetări arată că oamenii își creează uneori singuri obstacole – sau își pun piedici în calea propriului succes – pentru a-și proteja și menține stima de sine și imaginea în ochii celorlalți. O astfel de autosabotare este definită ca lipsa perseverenței, în special lipsa de persistență în exersare sau în pregătirea pentru o sarcină importantă, pentru a putea justifica un potențial eșec prin lipsa de exercițiu, protejând astfel imaginea propriei persoane. În cazul persoanelor cu stimă de sine crescută, această lipsă în perseverare poate să apară inclusiv ca formă de creștere a stimei de sine, în situația unui potențial succes.
Un alt factor care influențează perseverența este autocontrolul. Studiile arată că perseverența poate scădea atunci când energia necesară pentru autocontrol este epuizată. Mai multe studii au arătat că oamenii sunt mai puțin predispuși să persevereze în rezolvarea unor probleme dificile sau imposibil de rezolvat dacă au depus deja efort de autocontrol într-o sarcină anterioară, cum ar fi încercarea de a-și controla gândurile sau de a rezista tentației de a mânca ciocolată și biscuiți. Unele studii sugerează că autocontrolul este îmbunătățit de emoțiile pozitive și că persoanele aflate într-o stare de spirit bună perseverează mai mult (și performează mai bine) în rezolvarea sarcinilor.
Suportul social – fie că vorbim de familie, prieteni, profesori sau colegi – joacă un rol important, mai ales atunci când susține autonomia persoanei. Când cineva se simte încurajat, înțeles și respectat în alegerile sale, este mai probabil să își mențină efortul. Nu este vorba despre presiune („trebuie să reușești”), ci despre un tip de sprijin care transmite: „poți, iar noi suntem alături de tine”. Acest tip de context susține motivația intrinsecă și dorința de a continua.
Feedback-ul are un impact major asupra perseverenței, mai ales în etapele timpurii, când apar primele dificultăți sau eșecuri. Cercetările arată că feedback-ul pozitiv, chiar și după un eșec inițial, poate crește motivația intrinsecă, sentimentul de competență și autoeficacitatea (încrederea că „pot reuși”). Un aspect esențial modul în care este oferit acest feedback. Feedback-ul orientat spre efort („ai muncit mult”, „ai încercat strategii diferite”) susține perseverența, în vreme ce feedback-ul orientat spre abilități fixe („ești foarte inteligent”) poate avea efecte inverse, deoarece creează presiunea de a confirma constant această etichetă. Când accentul cade pe efort și proces, eșecul devine o parte normală a învățării, nu o dovadă de „lipsă de valoare”.
Un alt aspect important este legat de frecvența și intensitatea recompenselor. Interesant este că nu cele mai mari sau cele mai frecvente recompense susțin cel mai bine perseverența. Cercetările arată că: nivelurile intermediare de întărire (recompense ocazionale, dar previzibile) tind să crească perseverența; nivelurile foarte ridicate (recompense constante și mari) pot reduce motivația intrinsecă (persoana ajunge să acționeze doar pentru recompensă), iar nivelurile foarte scăzute (lipsa recunoașterii) pot duce la demotivare și abandon. Cu alte cuvinte, perseverența este susținută cel mai bine într-un echilibru: există recunoaștere și progres, dar nu o dependență exclusivă de recompense externe.
De ce contează perseverența?
Perseverența joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor personale și profesionale, deoarece presupune capacitatea de a continua efortul chiar și atunci când apar obstacole, dificultăți sau perioade de stagnare. Prin menținerea implicării în timp, crește semnificativ probabilitatea de a ajunge la rezultatele dorite. Succesul obținut în urma unui efort susținut este, de regulă, însoțit de emoții pozitive mai intense, precum satisfacția, mândria sau sentimentul de împlinire, tocmai pentru că este perceput ca fiind „câștigat” prin muncă și implicare.
În același timp, perseverența contribuie la dezvoltarea abilităților și a resurselor personale. Repetiția, exersarea și confruntarea cu dificultăți permit învățarea progresivă și consolidarea competențelor. Pe măsură ce o persoană reușește să depășească provocări, chiar și mici, se dezvoltă și sentimentul de autoeficacitate – adică încrederea în propria capacitate de a face față cu succes situațiilor viitoare. Astfel, perseverența nu doar că ne ajută să atingem un obiectiv punctual, ci contribuie la construirea unei baze psihologice solide pentru reușite viitoare.
Cum putem cultiva perseverența în viața de zi cu zi
În relații
- Când apare o dificultate și simți tendința să te retragi, încearcă să abordezi direct problema – poate fi o oportunitate de a consolida relația.
- Gândește-te la un gest pe care l-ai tot amânat (un telefon, un mesaj, un gest de apreciere) și du-l la capăt.
La muncă
- Du lucrurile până la final, chiar dacă apar obstacole. Poți cere sprijinul unui coleg și să îi comunici periodic progresul.
- Concentrează-te pe efort și progres, nu pe perfecțiune.
- Stabilește-ți un obiectiv nou și anticipează două posibile obstacole, împreună cu soluțiile pentru acestea.
În comunitate
- Alege o persoană pe care o admiri pentru perseverență și învață din exemplul ei.
- Împarte proiectele în pași mici, săptămânali și urmărește progresul constant.
În relația cu tine
- Identifică un obicei sau o problemă pe care vrei să o schimbi și începe cu pași mici și consecvenți pentru a face această schimbare.
Echilibrul în folosirea perseverenței
Ca orice altă resursă și perseverența poate fi subutilizată, suprautilizată sau optim utilizată.
Subutilizarea perseverenței ca punct forte poate să fie domeniu-specific și reflectă adesea încrederea și controlul pe care persoana consideră că le are în situația respectivă. De asemenea, așteptările nerealiste pot duce la subutilizarea perseverenței.
Suprautilizarea perseverenței poate duce la încăpățânare. Suprautilizarea acestui punct forte poate crea probleme, de pildă, în situația în care lupți să păstrezi o relație care nu realizezi că este toxică sau pur și simplu nu mai este viabilă. Feedback-ul de la persoanele de încredere este un mod bun pentru a construi perspectiva și îndrăzneala, precum și onestitatea față de propria persoană pentru a evita suprautilizarea perseverenței.
Peterson, C., & Seligman, M. E. P. (2004). Character strengths and virtues: A handbook and classification. Oxford University Press; American Psychological Association;
Niemiec, R.M. & McGrath, R.E. (2019). The power of character strengths. Appreciate and ignite your positive personality; VIA Institute on Character.
Articol de Ferlai Alexandra Mihaela, psiholog Centrul Medical Laura Cătană
