,,Fericirea apare când ceea ce gândești, ceea ce spui și ceea ce faci sunt în armonie.” Ghandi
Onestitatea a fost un subiect de interes în domenii diverse, de la religie și filosofie, unde este privită ca o virtute morală fundamentală, până la literatură și știință. Dacă literatura a explorat dilemele etice ale adevărului, cercetarea modernă analizează onestitatea ca pe un factor important pentru sănătatea psihică și stabilitatea relațiilor sociale.
În manualul de clasificare al ,,oamenilor sănătoși, care au o viață împlinită” realizată de Seligman și Peterson (2004), onestitatea este unul dintre cele patru puncte forte specifice virtuții curajului. Nu este surprinzător, căci a spune adevărul este adesea un act de mare curaj. Este nevoie de tărie pentru a semnala o nedreptate sau pentru a-ți păstra integritatea atunci când opinia ta este în conflict cu vocea majorității. Onestitatea se reflectă atât în alegerile mărunte de zi cu zi, cât și în momentele critice, când avem de ales între calea cea mai ușoară și cea corectă, care se potrivește cu valorile noastre. Acest punct forte ne ajută să ne corectăm parcursul, prevenind greșelile de judecată și păstrându-ne integritatea, indiferent de presiunile din exterior.
Așadar, a avea acest punct forte înseamnă:
- Să fii sincer cu tine și cu ceilalți; deci, să demonstrezi o consistență între vorbe și fapte, rămânând fidel propriei identități indiferent de context, fie că ești în fața familiei, a colegilor de muncă sau a prietenilor.
- Să îți asumi responsabilitatea pentru propriile gânduri, emoții și acțiuni și să îți respecți angajamentele.
- Să acționezi în acord cu valorile tale, rămânând neschimbat în fața adversității.
Factori care influențează onestitatea
Onestitatea este profund influențată de mediul în care trăim, începând cu primele modele de comportament observate în familie, la școală, în comunitate. Atitudinile și acțiunile părinților referitoare la adevăr și minciună oferă copiilor primele repere pentru propria conduită, însă integritatea noastră ca adulți depinde și de experiențele de mai târziu. De exemplu, mediile autoritare, care ignoră nevoile individului, ne pot împinge să ne ascundem adevărata personalitate doar pentru a ne adapta. Această presiune este accentuată de practicile culturale moderne, care promovează adesea ideea falsă că valoarea personală depinde de afișarea unei imagini ideale sau de posesia unor bunuri materiale, aspect care poate altera felul în care ne prezentăm în fața altora.
Beneficiile onestității
Pe de o parte, onestitatea aduce beneficii personale pentru sănătatea mintală și fizică. Aceasta se asociază cu o stare de bine crescută, o satisfacție cu viața mai mare și un nivel scăzut de stres. Persoanele oneste tind să fie mai deschise la experiențe noi, mai empatice, conștiincioase și orientate spre auto-actualizare. Persoanele oneste se evaluează corect și aleg obiective adaptate competențelor și intereselor proprii. Totodată, sinceritatea este asociată cu o stimă de sine mai ridicată, dar și cu un risc mai mic de boli pulmonare sau simptome depresive.
Pe de altă parte, onestitatea oferă o serie de avantaje și în plan interpersonal, fiind fundamentul încrederii și al intimității. Oamenii autentici sunt, de regulă, mai apreciați de cei din jur și beneficiază de un suport social mai mare. Această trăsătură este valorizată în toate tipurile de relații, de la cele de cuplu până la cele profesionale. Persoanele oneste sunt considerate de încredere și serioase, fiind recunoscute pentru faptul că își respectă angajamentele și că te poți baza pe ele.
Dezvoltarea onestității în viața de zi cu zi
În relații
- Când cineva îți cere părerea sinceră, oferă-i-o (cu o doză de bunătate).
- Abține-te de la a spune mici minciuni nevinovate (inclusiv complimente nesincere). Dacă spui una, recunoaște-o și cere-ți scuze.
La muncă
- Oferă feedback sincer colegilor. Când vorbești cu ei, examinează-ți discursul pentru a depista dacă ai tendința să nu te exprimi direct, clar, ci să exagerezi, minimalizezi, eviți anumite lucruri.
- Recunoaște greșelile atunci când le faci în loc să le ascunzi.
În cazul propriei persoane
- Fii sincer cu tine însuți. Numește o dificultate, un obicei prost sau un viciu pe care ai încercat să-l eviți. Începe să înfrunți această vulnerabilitate cu mai multă onestitate.
- La sfârșitul fiecărei zile, identifică acele momente în care ai încercat să-i impresionezi pe ceilalți sau să pari altfel decât ești. Ia hotărârea să nu mai faci asta.
Utilizarea optimă a onestității
De multe ori evităm adevărul sau alegem să nu spunem totul pentru a ne proteja imaginea ori de teamă că am putea fi judecați. Totuși, dacă folosim onestitatea prea rar, riscăm să avem relații superficiale și să cădem în zona falsității.
Pe de altă parte, sinceritatea nu trebuie aplicată orbește. În multe situații sociale, este mai ușor să nu spui tot adevărul pentru a evita un conflict sau pentru a nu răni sentimentele cuiva. În aceste momente, este esențial să ne folosim inteligența socială. Ea ne ajută să decidem dacă o abordare diplomată este mai potrivită decât sinceritatea brutală. Chiar dacă alegerea nu este mereu ușoară, exercițiul onestității ne ajută să înțelegem dacă tăcem din empatie sau pur și simplu pentru că ne este nouă mai comod.
Cercetările moderne arată că onestitatea poate fi și în exces, devenind o formă de rigiditate. Un adevăr spus fără menajamente poate fi dureros, mai ales dacă celălalt nu este pregătit să îl audă. În astfel de cazuri, o variantă mai blândă a adevărului este de preferat. Contează mult și modul în care comunicăm: un ton prea dur poate face mai mult rău decât bine. În plus, onestitatea nu ar trebui să fie niciodată o scuză pentru a dezvălui secretele cuiva sau pentru a trăda încrederea care ni s-a oferit.
Așadar, onestitatea înseamnă să rămâi același om în fața tuturor, aliniind vorbele cu faptele și asumându-ți propriile valori chiar și atunci când este greu. Niemiec și McGrath (2019) recomandă ca bunătatea să fie aliatul principal al sincerității. Ea ne ajută să ne asigurăm că, atunci când spunem adevărul, o facem cu empatie și cu grijă față de cei din jurul nostru.
Niemiec, R.M. & McGrath, R.E. (2019). The power of character strengths. Appreciate and ignite your positive personality; VIA Institute on Character
Peterson C., Seligman M. E. P. (2004). Character strengths and virtues: A handbook and classification. New York, Washington, DC: Oxford University Press, American Psychological Association.
Weziak-Bialowolska, D., Bialowolski, P., & Niemiec, R. M. (2021). Being good, doing good: The role of honesty and integrity for health. Social Science & Medicine, 291, 114494.
Articol de Ioica Andreea, psiholog Centrul Medical Laura Cătană
