Este un fapt bine documentat că dependențele sunt menținute de un echilibru între întăririle pozitive (efecte plăcute, de exemplu, euforia, sociabilitatea sporită) și întăririle negative (evitarea stărilor și senzațiilor neplăcute, precum anxietatea sau simptomele de sevraj; Baker și colab., 2004). Mai simplu spus, pot să beau ca să mă simt bine, să fiu mai sociabil (întărire pozitivă) sau beau ca să scap de tristețe sau să uit de probleme (întărire negativă). Pe termen lung, acest ciclu determină persoana să își ghideze viața exclusiv prin evitarea suferinței, a simptomelor neplăcute ale sevrajului, pierzând capacitatea de a acționa în acord cu valorile și punctele ei forte.
La Centrul Medical Laura Cătană, abordarea noastră depășește simpla obținere a abstinenței. Ne propunem mai mult de atât, ne propunem construirea unei vieți cu sens (eng. flourishing), în care dependența să devină irelevantă. În acest scop, ne fundamentăm intervențiile pe rezultatele cercetării în domeniul psihologiei pozitive. Modelul PERMA al lui Martin Seligman oferă un cadru complet pentru a înțelege ce înseamnă o viață împlinită dincolo de absența consumului (Stone, 2022). Acronimul PERMA vine de la inițialele domeniilor identificate de Seligman ca fiind obiective de urmat pentru atingerea unei stări de bine, după cum explicăm mai jos.
P din acronimul PERMA, vine de la emoțiile pozitive (eng. Positive emotions). Prin planificarea unor activități care să genereze emoții pozitive (plăcere sau sentimentul de competență/ mândrie), prin cultivarea recunoștinței sau a utilizării punctelor forte (Seligman și colab., 2005), pacientul învață că există alte surse mai sănătoase și mai durabile care să aducă o stare de bine în viața lui, având astfel la îndemână metode de a înlocui comportamentul adictiv.
Componenta E din PERMA desemnează angajamentul (eng. Engagement). Prin implicarea totală în activități solicitante, dar adecvate abilităților, precum hobby-urile sau munca, se instalează ceea ce Csikszentmihalyi (1990) a definit ca fiind starea de flux (eng. flow). Starea de flux se asociază cu afectivitate pozitivă și motivație crescută, contribuind la obținerea fericirii. În cazul dependențelor, identificarea și implicarea în activități care produc flux, poate fi esențială pentru distragerea atenției de la dorința intensă pentru consum (eng. cravings) și pentru cultivarea unui sentiment de control intern.
Litera R din modelul PERMA reprezintă Relațiile (eng. Relationships). Nu putem vorbi de viață lungă și fericită, fără să menționăm rolul extrem de important al relațiilor cu ceilalți. În ceea ce privește dependențele, suportul social este un predictor major al recuperării de succes. În procesul de recuperare, oamenii învață și exersează strategii precum exprimarea recunoștinței pentru sprijinul primit și inițierea de acte de bunătate (ajutarea colegilor). Aceste strategii întăresc legăturile sociale, contribuind la combaterea izolării specifice dependenței.
În acronimul PERMA, M vine de la Sens (eng. Meaning). Cultivarea sensului se realizează prin identificarea valorilor cardinale (dezvoltare personală, spiritualitate, bunătate etc.). Trăirea în acord cu aceste valori oferă o busolă pentru o viață cu sens și semnificație pe termen lung, în contrast cu o viață ghidată de impulsurile de moment. O viață trăită în conformitate cu valorile în care credem contracarează vidul existențial care, adesea, alimentează nevoia de consum.
Litera A vine de la Realizare (eng. Accomplishment) și presupune stabilirea și atingerea unor obiective realiste, alături de celebrarea micilor victorii. Acest lucru generează un sentiment de auto-eficacitate crescut în ceea ce privește menținerea abstinenței. Adoptarea unei mentalități de creștere este esențială pentru gestionarea potențialelor recăderi, ele putând fi astfel abordate ca oportunități de învățare.
Astfel, prin intermediul activităților integrate în programul nostru, ne propunem stimularea directă a ingredientelor fericirii, conform modelului PERMA.
De pildă, activitățile de grup, precum terapia ocupațională și ședințele de mindfulness, contribuie esențial la dezvoltarea angajamentului. Terapia ocupațională facilitează starea de flow (prin sarcini migăloase), în timp ce mindfulness-ul antrenează focalizarea atenției în momentul prezent. Aceste practici cresc, de asemenea, capacitatea de a savura și cultiva emoțiile pozitive. Totodată, interacțiunile din grup întăresc relațiile, creând un mediu propice sprijinului social reciproc.
În plus, un obiectiv fundamental al terapiei individuale îl reprezintă procesul de clarificare a valorilor personale, esențial pentru articularea unor obiective de recuperare semnificative și pentru planificarea unor acțiuni congruente cu acestea.
În completare, excursiile organizate din proximitatea spitalului (de ex., plimbările în natură, vizitele la mănăstire) stimulează emoțiile pozitive, consolidează relațiile și oferă contextul explorării sensului în viață.
Baker, T. B., Piper, M. E., McCarthy, D. E., Majeskie, M. R., & Fiore, M. C. (2004). Addiction motivation reformulated: an affective processing model of negative reinforcement. Psychological review, 111(1), 33.
Csikszentmihalyi, M., & Csikzentmihaly, M. (1990). Flow: The psychology of optimal experience (Vol. 1990, p. 1). New York: Harper & Row.
Seligman, M. E., Steen, T. A., Park, N., & Peterson, C. (2005). Positive psychology progress: empirical validation of interventions. American psychologist, 60(5), 410.
Stone, B. M. (2022). A positive psychology framework for why people use substances: Implications for treatment. Frontiers in Psychology, 13, 1017186.
Articol de Ioica Andreea, psiholog Centrul Medical Laura Cătană
