Atunci când ne gândim la creativitate, ne vin în minte, de obicei, artiști, scriitori sau oameni excepțional de talentați. Cu toate acestea însă, creativitatea nu este o abilitate rezervată unor persoane speciale, ci ea este o resursă umană fundamentală, prezentă în forme diferite în viața fiecăruia dintre noi.
În cadrul clasificării punctelor forte de caracter (VIA- virtuți în acțiune), dezvoltată de Christopher Peterson și Martin Seligman și extinsă de Ryan Niemiec, creativitatea este un punct forte atribuit înțelepciunii, aceasta din urmă fiind definită drept capacitatea de a dobândi și de a utiliza cunoașterea pentru a naviga eficient în lume.
Ce este, de fapt, creativitatea
Din perspectivă psihologică, creativitatea înseamnă a găsi moduri noi și utile de a face lucrurile. Nu este vorba doar despre idei originale, ci despre idei care pot fi aplicate și care ajută la rezolvarea unor situații reale.
Creativitatea apare adesea în forme simple în viața de zi cu zi, cum ar fi găsirea unei soluții diferite la o problemă cotidiană, schimbarea modului în care abordezi o relație, identificarea unei noi perspective asupra unei dificultăți.
Această „creativitate mică” (little creativity) este, de fapt, cea care contează cel mai mult pentru sănătatea mintală.
Un aspect important este că diferența dintre persoanele creative și cele mai puțin creative nu este dată de inteligență, ci de disponibilitatea de a explora, de a încerca și de a tolera incertitudinea.
Creativitatea și sănătatea mintală
Creativitatea are un rol esențial în modul în care facem față vieții. Cercetările din psihologia pozitivă arată că această resursă contribuie la flexibilitatea cognitivă, rezolvarea problemelor, creșterea încrederii în sine și dezvoltarea conexiunilor și a influenței sociale.
- Flexibilitate cognitivă: Creativitatea stimulează gândirea divergentă – capacitatea de a vedea mai multe soluții, nu doar una singură. Acest lucru este deosebit de important în anxietate și depresie, unde gândirea tinde să devină rigidă și limitată.
- Rezolvarea problemelor: O persoană care își folosește creativitatea nu rămâne blocată într-o singură variantă. Ea poate reformula problema, poate testa diferite alternative, poate ajusta direcția, iar această capacitate reduce sentimentul de neputință.
- Creșterea încrederii în sine: Atunci când găsim soluții proprii, apare un sentiment important: „Pot face față.” Creativitatea contribuie astfel la o mai bună cunoaștere a propriei persoane, conturarea mai bună a propriei identități, dezvoltarea unui sentiment de competență și o capacitate mai bună de adaptare la stres.
- Conectare și influență socială: Ideile noi îi pot inspira și pe alții. Creativitatea facilitează relațiile, stimulează colaborarea și ne poate ajuta să devenim lideri mai buni.
De ce uneori ne blocăm creativitatea
Deși este o resursă naturală, creativitatea poate fi inhibată de unii factori externi, cum ar fi presiunea timpului, controlul excesiv sau un mediu rigid sau critic. De asemenea, creativitatea poate fi inhibată și de unii factori interni, cum e îndoiala de sine, teama de a fi judecat, convingerea că ideile proprii nu sunt suficient de bune sau tendința de a evita riscul.
Un alt obstacol important în calea creativității este conformismul, adică alegerea de a rămâne în zona sigură chiar și atunci când ar fi util să explorăm alternative.
Creativitatea ca abilitate care poate fi dezvoltată
Un aspect deosebit de important pe care cercetarea în psihologia pozitivă îl capitalizează cu privire la punctele forte este faptul că acestea pot fi cultivate. Așadar, la fel ca și celelalte puncte forte, nici creativitatea nu este o trăsătură fixă, ci una care poate fi dezvoltată într-un mediu deschis, suportiv, încurajator, care permite experimentarea.
În ceea ce privește factorii personali, pentru cultivarea creativității nu sunt necesare schimbări radicale dar sunt câtiva pași mici pe care-i putem face și care s-au dovedit a fi foarte eficienți:
- În relații:
- caută o soluție creativă pentru o dificultate de viață sau o provocare pe care o exprimă un membru al familiei sau un prieten
- examinează un eveniment din trecut cu familia ta sau într-o relație intimă în care ai folosit creativitatea pentru beneficiul tuturor celor implicați.
- În activitatea profesională:
- la următoare ședința la serviciu, când apare o nouă temă, caută mai multe idei cu grupul la care să reflectați și pe care să le discutați împreună.
- la una dintre sarcinile obișnuite de muncă, gândește-te la un nou mod unic de a o îndeplini și apoi fă-o de cel puțin două ori săptămâna aceasta în acel nou mod.
- prioritizează creativitatea la muncă. Ia-ți câteva minute zilnic drept ”timp pentru creativitatea” în care să reflectezi, să te gândești, să înveți.
- În comunitate: scrie un articol, eseu, poveste scurtă, poem, fă un desen sau o pictură și împărtășește cu ceilalți.
- Către sine: ia o problemă cu care te confrunți. Dezvoltă intenționat mai multe soluții în locul uneia singură.
În punerea în practică a acestor mici exerciții pentru dezvoltarea creativității, acceptă imperfecțiunea. Creativitatea presupune încercare și eroare. Ideile nu trebuie să fie perfecte pentru a fi valoroase.
Echilibrul în folosirea creativității
Ca orice resursă, creativitatea poate fi subutilizată, suprautilizată sau optim utilizată.
Atunci când contextul nostru de viață este dominat de oameni închiși, rigizi, excesiv de critici sau suntem sub presiunea timpului frecvent, tindem să suprimăm creativitatea. De asemenea, când apar bariere personale precum îndoiala de sine, de pildă, sau când alegem să fim conformiști chiar dacă situația nu o cere, tindem să nu utilizăm suficient acest punct forte. Suprautilizarea creativității apare atunci când ideile fie nu mai sunt conectate la realitate, fie nu produc un plus valoare, sau chiar ne împiedică să trecem la acțiune. Utilizarea optimă a creativității apare atunci când explorăm (suficient dar nu excesiv!) și ne adaptăm, când nu căutăm să fim mereu originali, ci să folosim creativitatea unde, când și cât este utilă.
Creativitatea nu înseamnă să inventăm lucruri extraordinare. Înseamnă, adesea, să găsim o cale puțin diferită într-o situație dificilă. În acest sens, creativitatea este mai mult decât o abilitate, este o formă de adaptare, de flexibilitate și, uneori, de reziliență. Așa cum sugerează și perspectiva psihologiei pozitive, dezvoltarea acestei resurse poate contribui la o viață mai echilibrată, mai conștientă și mai bine trăită.
Peterson, C., & Seligman, M. E. P. (2004). Character strengths and virtues: A handbook and classification. Oxford University Press; American Psychological Association;
Niemiec, R.M. & McGrath, R.E. (2019). The power of character strengths. Appreciate and ignite your positive personality; VIA Institute on Character.
Articol de Ferlai Alexandra Mihaela, psiholog Centrul Medical Laura Cătană
