Pompieri care intră într-o clădire în flăcări, salvatori care își riscă viața sau oameni care înfruntă pericole extreme. Acestea sunt imagini spectaculoase care ne vin prima dată în minte când ne gândim la îndrazneală (engl. bravery). Deși acestea sunt exemple autentice de îndrăzneală, în viața de zi cu zi îndrăzneala are adesea forme mai puțin vizibile, dar la fel de importante.
În clasificarea punctelor forte ale caracterului realizată de Christopher Peterson și Martin Seligman, îndrăzneala face parte din virtutea curajului și este definită ca disponibilitatea de a acționa voluntar în situații care implică risc, incertitudine, pierdere sau posibilitatea unui eșec, pentru a proteja sau obține un bine perceput pentru sine sau pentru ceilalți. Un element esențial este faptul că persoana înțelege riscurile implicate și alege să acționeze în ciuda lor.
Îndrăzneala nu înseamnă absența fricii
Una dintre cele mai răspândite concepții greșite despre îndrăzneală este aceea că oamenii care îndrăznesc să acționeze în diverse contexte riscante nu simt frică. În realitate, îndrăzneala nu presupune lipsa fricii, ci capacitatea de a merge înainte în ciuda ei. Îndrăzneala apare tocmai atunci când există ceva de pierdut, când există vulnerabilitate, risc sau incertitudine. Fără vulnerabilitate, nu există curaj în acțiune. Cu alte cuvinte, îndrăzneala nu înseamnă să nu te temi, ci să nu lași teama să decidă în locul tău.
Formele îndrăznelii
Niemiec și McGrath descriu cel puțin trei forme importante ale acestui punct forte: îndrăzneala fizică, psihologică și morală. Indrăzneala fizicăeste forma cel mai ușor de recunoscut și presupune asumarea unor riscuri care implică integritatea fizică. Soldații, pompierii sau salvamontiștii sunt exemple clasice.
Îndrăzneala psihologică presupune confruntarea propriilor dificultăți emoționale și psihologice. Uneori, îndrăzneala înseamnă să recunoști că suferi, să vorbești despre vulnerabilitățile tale, să ceri ajutor sau să te confrunți cu o experiență dureroasă pe care ai evitat-o mult timp. Pentru mulți oameni, aceasta poate fi chiar mai dificilă decât asumarea unor riscuri fizice.
Îndrăzneala morală apare atunci când susținem ceea ce considerăm că este corect, chiar dacă acest lucru poate atrage critici, pierderea popularității sau alte consecințe sociale și profesionale. A lua apărarea unei persoane hărțuite, a semnala o practică neetică sau a susține o cauză importantă sunt exemple de îndrăzneală morală.
De ce este importantă îndrăzneala?
Îndrăzneala joacă un rol esențial în dezvoltarea personală și în construirea unei vieți autentice. Ea ne permite să ieșim din zona de confort, să ne asumăm riscuri calculate și să facem pași către lucrurile care contează cu adevărat pentru noi.
Cercetările din psihologia pozitivă sugerează că îndrăzneala contribuie la dezvoltarea rezilienței, facilitează depășirea provocărilor și dezvoltarea unor noi abilități, susține construirea încrederii în sine, ajută la ruperea ciclurilor de abuz, nedreptate sau tăcere și favorizează dezvoltarea unor relații mai autentice și mai apropiate.
În relațiile apropiate, de exemplu, apropierea emoțională presupune întotdeauna o anumită doză de vulnerabilitate. A vorbi despre fricile noastre, a exprima ceea ce simțim sau a cere sprijin necesită curaj. Tocmai de aceea, îndrăzneala poate contribui la construirea și menținerea unor relații profunde și satisfăcătoare.
Nu există o singură formă de îndrăzneală
Un aspect interesant este că oamenii pot manifesta îndrăzneală într-un domeniu și o pot evita în altul. De exemplu, cineva poate avea multă îndrăzneală morală și poate lupta pentru drepturile altora, dar poate evita propriile vulnerabilități emoționale. O altă persoană poate fi dispusă să își confrunte anxietățile și dificultățile personale, dar să evite conflictele sociale sau profesionale.
Există, de asemenea, o diferență între îndrăzneala generală și cea personală. Uneori, îndrăzneala înseamnă să înfrunți lucruri de care majoritatea oamenilor s-ar teme. Alteori, înseamnă să înfrunți ceva ce este dificil în mod special pentru tine, chiar dacă altora li s-ar părea banal.
Când folosim prea puțin sau prea mult acest punct forte
Ca toate punctele forte ale caracterului, îndrăzneala poate fi subutilizată sau suprautilizată.
Atunci când o folosim prea puțin, putem evita să susținem ceea ce credem, putem renunța prea repede sub presiune sau putem alege constant calea cea mai sigură. În timp, acest lucru poate duce la un sentiment de lipsă de autenticitate și regret. Forma extremă a subutilizării este lașitatea.
La polul opus, suprautilizarea îndrăznelii poate însemna asumarea unor riscuri inutile, ignorarea consecințelor sau adoptarea unei atitudini excesiv de confruntaționale. Curajul nu este sinonim cu impulsivitatea. Pentru a fi util, el are nevoie de echilibru, judecată și prudență.
Cum putem cultiva îndrăzneala?
Îndrăzneala rareori apare dintr-odată în situații majore; de cele mai multe ori este construită prin mici acte de îndrăzneală repetate în viața de zi cu zi.
În relații:
- Gândește-te la o relație apropiată (sau la una care ai vrea să fie apropiată). Folosește îndrăzneala pentru a face un compliment acelei persoane. Fii atent la experiența ei și nu la agitația sau nervozitatea ta.
- Discută despre una dintre fricile tale cu partenerul tău (de exemplu, frica de intimitate sau frica de a fi părăsit). Dacă e prea solicitant să vorbești cu partenerul tău despre asta, folosește îndrăzneala ca să explorezi această frică în scris, într-un jurnal.
- Observă ceva ce îl afectează pe un prieten. Folosește îndrazneala ca să împărtășești acest lucru cu el sau reflectează asupra modalității în care ai face-o.
La muncă
- Încearcă un lucru care are un rezultat nesigur. De exemplu, asumă-ți responsabilitatea pentru un proiect, începe un proiect care presupune o provocare dificilă pentru tine.
- Confruntă direct o sarcină pe care ai tot evitat-o sau amânat-o.
- Raportează o nedreptate, un abuz de putere sau resurse, prin modalitățile adecvate
În comunitate:
- Concentrează-te pe rezultatele unei acțiuni îndrăznețe pe care ai putea s-o întreprinzi
- Gândește-te la modele de îndrăzneală în comunitatea ta, ca să fii inspirat să susții cu putere valori morale și cauze cu semnificație
- Vorbește la o întâlnire a comunității sau scrie despre o problemă nepopulara pentru public
În relația cu propria persoană:
- Caută ceva de care ție îți e frică și majorității nu. Folosește îndrăzneala și cele mai bune abilități de adaptare ale tale, inclusiv punctele forte centrale și fă un mic progres în gestionarea și depășirea acestei probleme.
Nu este necesar să faci gesturi eroice. Îndrăzneala se construiește adesea prin acțiuni mici, repetate, care ne apropie de valorile și obiectivele noastre.
Îndrăzneala nu este rezervată eroilor și nici oamenilor lipsiți de teamă. Este un punct forte accesibil fiecăruia dintre noi și se manifestă ori de câte ori alegem să acționăm în acord cu valorile noastre, chiar și atunci când există risc, incertitudine sau vulnerabilitate.
Poate că adevărata măsură a curajului nu este intensitatea fricii pe care o simțim, ci disponibilitatea de a merge înainte în pofida ei. Adesea, cele mai importante acte de îndrăzneală sunt cele care nu atrag aplauze, ci acelea care ne ajută să trăim mai autentic, mai liber și mai aproape de ceea ce contează cu adevărat pentru noi.
Peterson, C., & Seligman, M. E. P. (2004). Character strengths and virtues: A handbook and classification. Oxford University Press; American Psychological Association;
Niemiec, R.M. & McGrath, R.E. (2019). The power of character strengths. Appreciate and ignite your positive personality; VIA Institute on Character.
Articol de Ferlai Alexandra Mihaela, psiholog Centrul Medical Laura Cătană
