Mai ușor de recunoscut decât de definit, umorul poate fi înțeles prin trei direcții principale: capacitatea de a identifica sau de a crea incongruențe într-o manieră jucăușă și amuzantă; capacitatea de a adopta o perspectivă calmă și veselă în situații de adversitate, păstrând o dispoziție bună și găsind partea bună a lucrurilor; și capacitatea de a-i face pe ceilalți să râdă sau să zâmbească.
În perspectiva psihologiei pozitive, umorul este unul dintre punctele forte asociate virtuții transcendenței. El este un liant social important și poate contribui la creșterea coeziunii echipei și la atingerea scopurilor echipei. Spre deosebire de alte puncte forte esențiale pentru atingerea scopurilor, umorul rareori este esențial dar adesea este dezirabil și este, de asemenea, o metodă valoroasă de a face față situațiilor stresante. Spiritul ludic este fundația umorului. Umorul înseamnă să fii capabil să identifici absurdul și să atenuezi seriozitatea excesivă. Umorul este util pentru că aduce lejeritate în situații solicitante prin distragerea atenției către contradicțiile din viață, menținerea unei bune dispoziții în fața disperării și prin construirea de legături sociale.
Fără o atitudine jucăușă, același eveniment poate fi perceput ca fiind interesant, enigmatic, enervant sau înspăimântător – dar nu la fel de amuzant. În timp ce unii oameni s-ar putea pricepe să observe incongruențele, absurditățile și ironiile vieții, doar cei cu un spirit jucăuș vor găsi umor în ele.
Dincolo de plăcerea și buna dispoziție pe care le aduce, umorul are și o importantă valoare funcțională, putând susține bunăstarea personală, relațiile cu ceilalți și adaptarea la situațiile dificile. Oamenii cu umor sunt mai atractivi social decât ceilalți, iar umorul stimulează interacțiunile sociale pozitive și facilitează evaluarea pozitivă a situațiilor. De asemenea, umorul poate reduce anxietatea socială, creând astfel oportunități pentru dezvoltarea conexiunilor sociale. Oamenii cu un simț al umorului mai dezvoltat tind să fie mai sănătoși. De exemplu, sunt multe beneficii fiziologice ale râsului, printre care oxigenarea crescută a sângelui. Umorul poate funcționa ca un mic „tampon” între noi și stresul de zi cu zi, ajutându-ne să ne bucurăm mai mult de momentele cotidiene și să trăim mai multe emoții pozitive, iar toate acestea contribuie, în timp, la un nivel al fericirii mai mare.
Cum putem crește umorul:
Reflectare:
- Gândește-te cum intri într-o stare jucăușă, în spirit ludic și cum se schimbă acest lucru de la o situație la alta
- Observă cum exprimă alte persoane pe care le știi spiritul ludic? Ce poți învăța observând asta la ei?
- Gândește-te ce situații sau experiențe te fac să ai o reacție plină de umor?
- Din toate relațiile tale, care e cea în care râzi cel mai mult? Cum modelează umorul relația respectivă?
- În ce situații a fost umorul o barieră în conectarea cu ceilalți?
În relații:
- Uită-te la o comedie sau la un film amuzant cu un prieten sau un membru al familiei care are o apreciere puternică a umorului
- Fă ceva spontan și jucăuș în preajma cuiva (de exemplu, spune ceva caraghios, fă o mișcare caraghioasă cu corpul, povestește ceva amuzant sau spune o glumă)
- Caută partea amuzantă într-o situație dificilă dintr-o relație. Discută o modalitate potrivită pentru a aduce plăcere și joacă în situația respectivă.
La muncă:
- Râsul și zâmbetul tău pot fi contagioase. Observă pe parcursul zilei tale la muncă momentele în care râzi sau zâmbești și decide la sfârșitul zilei dacă a fost prea des, prea mult, prea puțin sau exact potrivit în ziua respectivă
- Trimite un video amuzant (dar potrivit!) mai multor colegi. Ai grijă la momentul potrivit și trimite-l atunci când colegilor tăi le-ar prinde bine o pauza într-o situație solicitantă.
- Scrie într-un jurnal trei lucruri amuzante care s-au întâmplat pe parcursul zilei, oricât de mici ar fi ele. Împărtășește cu alții după ce acumulezi o colecție drăguță de momente amuzante.
În comunitate:
- Gândește-te la o persoană din comunitatea ta care pare singură sau marginalizată. Fă un efort să te apropii de ea și să-i aduci un zâmbet și un moment de veselie.
În relație cu propria persoană:
- Într-un moment când îți dai seama că iei viața prea în serios, oprește-te pentru o clipă, privește situația cu umor și râzi de tine. Lasă această stare de lejeritate și veselie să te cuprindă.
Prea mult sau prea puțin umor
Subutilizarea umorului
Unii oameni subutilizează umorul pentru că sunt afectați de starea lor de sănătate fizică sau psihică. Altora pur și simplu le este foarte incomod să încerce să fie amuzanți sau tind să fie oameni foarte serioși. Unii oameni cred că nu sunt buni la asta sau nu văd situațiile în mod tipic prin lentilele umorului sau consideră, greșit sau corect, că nu este acceptabil social să folosești umorul în unele situații. Umorul îi apropie pe oameni, deci subutilizarea lui ar putea fi cauzată și de faptul că în unele situații nu avem încredere sau nu vrem să devenim mai apropiați de cineva. Unii oameni observă mai greu absurdul sau alte forme de umor sau alții subutilizează umorul deoarece nu au încredere în capacitatea lor de a se folosi de acest punct forte.
Suprautilizarea umorului
Umorul excesiv poate deveni jignitor și poate răni sentimentele celorlalți. Comedienii de profesie vor forța limita între ce e inteligent și îndrăzneț și ceea ce devine pur și simplu degradant și de prost gust. Într-o relație apropiată, cineva cu umor accentuat ar putea încerca să se folosească de acest punct forte în încercarea de reconectare dar să nu interpreteze corect indiciile sociale și să ajungă să pară ignorant și bădăran. Suprautilizarea umorului poate duce exact la efectul opus efectului benefic pe care îl are în mod normal, putând cauza o ruptură, un conflict, o deconectare în relații. Acest efect al suprautilizării umorului poate fi ușor observat în relațiile noi, în relațiile dintre frați sau chiar în situația în care un băiat tachinează o fată pe care o place și a cărei atenție încearcă să o obțină astfel.
Unii oameni folosesc umorul pentru a fugi de problemele lor de viață, deviind atenția de la discuție, de exemplu, cu o glumă, iar acest lucru poate deveni foarte supărător pentru un partener și poate afecta relația.
Peterson, C., & Seligman, M. E. P. (2004). Character strengths and virtues: A handbook and classification. Oxford University Press; American Psychological Association;
Niemiec, R.M. & McGrath, R.E. (2019). The power of character strengths. Appreciate and ignite your positive personality; VIA Institute on Character
Articol de Ferlai Alexandra Mihaela, psiholog Centrul Medical Laura Cătană
